Guvernul a decis să prelungească cu încă trei luni plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază, în încercarea de a limita creșterea prețurilor la raft. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că această măsură nu va putea ține în frâu scumpirile, care sunt generate în principal de creșterea costurilor la producători și la transport.

Plafonarea alimentelor, invizibilă în fața scumpirilor

Deși plafonarea se aplică pe întreg lanțul comercial — de la procesatori, distribuitori și comercianți — majorările de prețuri pornesc direct de la sursă, adică de la

producători. Aceștia sunt nevoiți să majoreze prețurile din cauza creșterii costurilor cu carburanții și alte cheltuieli. Astfel, chiar dacă adaosul comercial este limitat, prețurile finale la raft continuă să crească.

Un exemplu concret este cel al pâinii, unde prețul a crescut de la 4,20 lei la 5,46 lei într-o perioadă scurtă, din cauza impactului imediat al scumpirii carburanților asupra transportului. De asemenea, prețul pieptului de pasăre a urcat de la 30-33 lei la 36 lei, reflectând majorările de costuri la producători.

Citește și: VIDEO Plafonarea adaosului comercial la alimente, prelungită cu 3 luni: o gură de oxigen în fața scumpirilor, dar inflația amenință să atingă 20%

Citește și: VIDEO Guvernul României a implementat o ordonanță de urgență menită să tempereze prețurile pentru carburanți, de la 1 aprilie

Plafonarea stabilește un adaos comercial maxim pe întreg lanțul de distribuție.

De exemplu, un produs care pleacă de la producător cu un preț de 4 lei și ajunge în magazin la 6,7 lei, în urma aplicării adaosului maxim, va avea un preț final mai mare dacă producătorul crește prețul inițial. Astfel, dacă prețul de producție crește la 4,5 lei, prețul final poate ajunge la 7,6 lei, chiar dacă adaosul comercial rămâne plafonat.

Experții recomandă ca o parte din fondul de solidaritate pe care guvernul intenționează să-l înființeze să fie direcționată către agricultori, pentru a sprijini producția internă și a limita creșterea prețurilor.

Acest fond ar putea fi alimentat, parțial, din profiturile companiilor petroliere de pe piața românească. Începând cu 1 mai, odată cu intrarea în vigoare a acordului Mercosur, se așteaptă o creștere a diferențelor de prețuri, deoarece fermierii europeni vor trebui să concureze cu cei din zona Mercosur. Pentru consumatorii români, acest lucru poate însemna prețuri mai mici pentru anumite produse, dar și o presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

În contextul sărbătorilor de Paște, economia și cumpătarea devin esențiale. Bugetele sunt mai restrânse, iar lista de cumpărături se scurtează, în condițiile în care prețul cărnii de miel, un produs tradițional, rămâne foarte ridicat. Studiile arată că pentru 92% dintre români, prețul este principalul factor de decizie la cumpărături, iar 65% urmăresc ofertele marilor magazine pentru a face economii.