După o perioadă de așteptare, a venit în sfârșit reacția așteptată de toți! Diana, mama Andreei Cuciuc, a decis să răspundă oficial preavizului trimis de juristul care îi reprezintă pe Nicolae și Cristian Botgros. Chiar dacă a lăsat să treacă ceva timp de la primirea documentului, se pare că acum a considerat momentul potrivit să își spună punctul de vedere și să clarifice situația.
Andreea Cuciuc, fiica unică a interpretului Igor Cuciuc, s-a stins din viață la doar 17 ani. Tragedia a avut loc în timpul petrecerii de la Balul Bobocilor, când tânăra a început brusc să se simtă rău și s-a prăbușit la pământ.
La acea vreme, medicii i-au descoperit un viciu cardiac, iar Andreea a suferit o intervenție chirurgicală la Chișinău. Cu toate acestea, părinții tinerei sunt convinși că moartea ei nu a fost una naturală, ci că fata ar fi fost ucisă.
De la tragedia pierderii Andreei și până acum, între familia fetei și cea a dirijorului Botgros s-au iscat numeroase tensiuni și neînțelegeri. În tot acest context, mama Andreei s-a trezit cu un preaviz trimis de juristul care îi reprezintă pe Nicolae și Cristian Botgros, aceștia cerând sume considerabile de bani pe motiv că numele lor ar fi fost menționat într-o postare online, lucru pe care femeia îl contestă ferm.
După mai multe schimburi de replici și acuzații din ambele tabere, Diana, mama tinerei, a primit recent un răspuns oficial și a reacționat imediat, fără să ezite să își spună punctul de vedere.
Diana, mama Andreei Cuciuc, a ales să reacționeze public, postând pe rețelele de socializare un mesaj în care răspunde preavizului primit din partea juristului. În mesajul ei, aceasta a subliniat că respinge ferm solicitările venite de la Nicolae și Cristian Botgros, considerându-le neîntemeiate și motivate doar de dorința de câștig material.
Diana a explicat în detaliu tot ce s-a întâmplat
Mai mult, Diana a ales să explice în detaliu tot ceea ce s-a întâmplat, prezentând pas cu pas evenimentele care au dus la primirea preavizului din partea juristului. Ea a relatat întreaga situație în ordine cronologică, oferind numeroase detalii pentru a clarifica contextul și motivele din spatele reacției sale.
„RĂSPUNS LA CERERILE PREALABILE:
D-nei. Corina Digore, avocat în interesele cet. Nicolae Botgros și cet. Cristian Botgros.
În urma recepționării cererilor prealabile, atît în interesul lui Nicolae Botgros cît și Cristian Botgros, avînd în vedere că sînt identice integral ca conținut vă informez despre poziția avută față de solicitările înaintate: adresarea scuzelor publice, dezmințirea informațiilor defăimătoare, ștergerea postărilor și comentariilor, despăgubirea lui Nicolae Botgros cu suma de 200000lei și Cristian Botgros cu suma de 150000lei.
Analizînd conținutul acestor 2 cereri prealabile, identice ca conținut și pretinse argumente, vă informez că resping integral pretențiile înaintate ca fiind neîntemeiate.
Cererile prealabile înaintate mai degrabă se aseamănă cu o tentativă de îmbogățire nejustifiată.
În fapt:
1. La 04.10.2025, am vizualizat o postare pe Facebook publicată la 03.10.2025, care la ziua de astăzi(11.11.2025) are 439 de distribuiri, eu fiind una din persoanele care am distribuit-o pe pagina mea de Facebook la 04.10.2025, am făcut o adresare generală, prin care am îndemnat toți părinții să discute cu copiii lor, să fie atenți ce consumă, să nu accepte nimic de la necunoscuți etc. În adresarea mea din 04.10.2025 nu a fost discutat ABSOLUT NIMIC despre persoane concrete, despre careva mușamalizări. Nu este vina mea și nu este imputabil mie faptul că cineva s-a considerat vizat în postarea mea, care de fapt era și este una depersonalizată.
2. Atrag atenția că se solicită despăgubiri morale în folosul lui Nicolae Botgros(200000lei) și Cristian Botgros(150000lei). Cu toate că prejudiciul moral este mai mult o noțiune abstractă, iar mărimea lui este la discreția solicitantului, constat că ambele cereri sînt absolut identice, dar din motive neclare au fost indicate sume diferite, fără a se individualiza pretinsul prejudiciu moral, fără a se proba cumva în general existența acestui prejudiciu. Pentru a veni cu argumente concrete, urma să fie formulată o cerere prealabilă clară, individualizată cu indicarea exactă a pretinselor valori lezate, dar nu formulare abstractă, cu indicarea unor comentarii, care de fapt constituie dreptul la libera experimare a altor persoane. Sumele solicitate sînt unele abuzive, ilegale și neîntemeiate.
În drept:
1. CtEDO în jurisprudența sa a statuat că, dreptul la libertatea de exprimare reprezintă unul dintre pilonii de bază ai unei societăți democratice, una dintre condiţiile de bază pentru progresul şi dezvoltarea oricărei persoane. Astfel, articolul 10 din Convenție se aplică nu doar în cazul „informațiilor” sau „ideilor” inofensive, care sunt percepute favorabil sau care atrag indiferență, dar şi în cazul informaţiilor şi ideilor care şochează, deranjează sau ofensează statul sau o parte din populaţie. Acestea sunt cerinţele pluralismului, ale toleranţei şi ale gândirii libere (broadmindness), fără de care nu poate exista o „societate democratică”. Aceasta înseamnă că orice „formalitate”, „condiţie”, „restricţie” sau „penalitate” impusă în această privinţă trebuie să fie proporţională cu scopul legitim urmărit (cauza Handyside v. Regatul Unit, hotărârea din 7/12/1976, § 49). Curtea a mai subliniat că fiecare persoană decide modalitatea în care îşi exprimă gândurile în vederea atingerii scopurilor urmărite, deoarece articolul 10 din Convenţie protejează atât manifestarea, cât şi transmiterea şi recepționarea mesajului respectiv (cauza Sokolowski v. Polonia, hotărârea din 29/03/2005, § 44). Pe cale de consecință, conchidem despre netemeinicia cererii prealabile, care poate fi tratată ca acțiune de intimidare.
2. Art. 32 alin. (1) şi (2) din Constituția Republicii Moldova, indică că oricărui cetățean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil. Astfel, principiul dat garantează fiecăruia libertatea gîndirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin orice mijloc legal posibil. Acesta cuprinde de altfel şi libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informații, ori idei fără amestecul autorităților publice.
3. Legea nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare, art. 24 alin. (1): Reclamantul trebuie să dovedească următoarele: e) existenţa şi cuantumul prejudiciului cauzat. Simpla invocare a sumelor bănești fără a demonstra însăși existența prejudiciului moral este un abuz care pune în pericol securitatea raporturilor juridice și poate crea precedente periculoase pentru jurisprudență și unificarea practicii.
Cu respect, Diana Cuciuc.”