Măsură care a stârnit un val de nemulțumiri și proteste în întreaga țară. Noua legislație, votată recent, prevede că această zi de lucru extinsă poate fi voluntară și nu trebuie să depășească 37,5 zile pe an, cu un plafon de 48 de ore pe săptămână. Totuși, media săptămânală recomandată rămâne la 40 de ore.
Până în iulie 2024, Grecia era considerată una dintre cele mai flexibile țări europene în ceea ce privește programul de lucru. Angajații din industrie, comerțul cu amănuntul, agricultură și anumite servicii puteau opta voluntar să lucreze șase zile pe săptămână, primind un bonus salarial de 40% pentru ziua suplimentară. Noua lege extinde însă posibilitatea de a lucra până la 13 ore pe zi, ceea ce a generat îngrijorări serioase privind sănătatea și echilibrul dintre viața profesională și cea personală.
Protestele au fost imense, zeci de mii de greci ieșind în stradă în marile orașe pentru a-și exprima nemulțumirea față de această măsură. Mulți susțin că legea încurajează hiperexploatarea angajaților și distruge echilibrul necesar între muncă și viața personală.
Contextul economic al Greciei adaugă o notă gravă situației. Conform datelor oficiale, Grecia este penultima țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește puterea de cumpărare, iar jumătate dintre gospodării nu își permit bunuri de primă necesitate.
În plus, unul din cinci greci lucrează mai mult de 45 de ore pe săptămână, cea mai mare rată din UE, ceea ce face ca noile reglementări să fie percepute ca o povară suplimentară pentru o populație deja vulnerabilă.Criticii legii atrag atenția că, deși ziua de lucru extinsă ar trebui să fie voluntară, presiunile economice și sociale pot transforma această opțiune într-o obligație tacită, afectând sănătatea și bunăstarea angajaților.
