Organizațiile pentru drepturile omului raportează peste 500 de morți de la începutul protestelor, iar situația pare să se agraveze pe zi ce trece. Înregistrări video difuzate recent arată zeci de cadavre îngrămădite la morga din Teheran, identificate de ONG-urile pentru drepturile omului drept victime ale represiunii violente împotriva demonstranților.

Citește și: VIDEO Injecțiile pentru slăbit. Soluție rapidă, dar cu riscuri și efecte temporare

Numărul oficial al morților este de 544, însă televiziunea de stat iraniană susține că persoanele decedate erau simpli trecători, inclusiv angajați ai băncilor, vânzători stradali și persoane care mergeau la supermarket, nu protestatari.

În ciuda represiunii brutale și a unui blackout aproape complet al internetului, protestatarii continuă să iasă în stradă, cerând schimbări profunde. Procurorul general al Iranului, Mohammad Mawahedi Azad, a anunțat că protestatarii acuzați că sunt „dușmanii lui Dumnezeu” riscă pedeapsa cu moartea, iar procedurile vor fi executate fără milă sau concesii.

Internetul a fost tăiat, iar telefoanele internaționale sunt blocate, izolând astfel Iranul de restul lumii. Cu toate acestea, demonstrații de susținere a revoltei iraniene au loc în întreaga lume. În Londra, steagul Republicii Islamice Iran a fost dat jos de pe ambasadă de către un protestatar, iar Prințul Reza Pahlavi, moștenitorul fostei dinastii, a transmis mesaje de susținere pentru manifestanți.

Președintele american Donald Trump a anunțat că Washingtonul analizează opțiuni foarte dure, inclusiv acțiuni militare împotriva Iranului. Totodată, liderii iranieni ar fi contactat oficialii americani pentru negocieri, însă Trump avertizează că orice atac va fi întâmpinat cu o forță „pe care nu au mai văzut-o niciodată”, inclusiv lovituri asupra Israelului și bazelor americane din regiune.

Protestele au început ca o reacție la creșterea prețurilor, dar s-au transformat rapid în cea mai mare revoltă pe care a cunoscut-o Iranul în ultimele decenii. Povestea Rubinei Aminian, o studentă de 23 de ani din Teheran, ucisă de un glonț tras aproape din spate pentru că a strigat pentru libertate, a stârnit un val

de emoții și solidaritate în rândul manifestanților.

Activista britanică de origine iraniană, Nazanin Boniadi, exprimă dilema multor susținători ai schimbării: „Ce trebuie să se întâmple pentru a ajunge la regimul ăsta, pentru a fi un început de democrație și, sperăm, un început de democrație seculară liberală?”