Industria livrărilor de mâncare din România, care a crescut exponențial în ultimii ani, urmează să fie reglementată mai strict, oferind livratorilor drepturi importante precum contracte de muncă, program fix și concedii plătite. Totuși, această schimbare aduce cu sine o serie de provocări și controverse.
În prezent, majoritatea livratorilor de mâncare din România sunt angajați informal, fără contracte de muncă, ceea ce înseamnă că nu beneficiază de asigurări sociale sau de sănătate. Mulți dintre aceștia provin din Asia sau Africa și sunt plătiți în funcție de volumul muncii prestate, fără un program fix. Unii livratori lucrează până la 12 ore pe zi, iar oboseala și lipsa pauzelor adecvate sunt probleme frecvente. Unii chiar mărturisesc că după două zile de muncă intensă simt efectele epuizării.
Noile reglementări propuse
România trebuie să aplice o directivă europeană privind protecția socială a lucrătorilor din platforme, care va intra în vigoare anul viitor.
Reprezentanții platformelor de livrare avertizează însă că o legislație prea strictă ar putea duce la blocaje în activitate și la un exod al livratorilor. Ei susțin că modelul de business actual, în care platformele funcționează ca instrumente financiare și nu angajează direct lucrătorii, este unul adoptat la nivel global. Modificarea acestui model ar putea afecta negativ ecosistemul, care contribuie cu aproximativ 600 de milioane de euro la PIB-ul României și plătește taxe și impozite de aproape 200 de milioane de euro.
În România există peste 40.000 de livratori de mâncare, iar serviciile de livrare au atins în 2023 vânzări de un miliard de euro. Contribuția acestui sector la produsul intern brut este de aproximativ 0,18%, în creștere față de 0% în 2019. Noile reglementări vor afecta nu doar livratorii de mâncare, ci și șoferii de ride-sharing, iar transpunerea directivei europene în legislația națională trebuie realizată până în octombrie anul viitor.