În paralel, aproximativ 120 dintre cele 319 orașe și peste 1.700 dintre cele 2.800 de comune ar putea fi comasate sau reorganizate. Planurile nu sunt însă definitive.

Unirea județelor- rămân maximum 15

Printre localitățile care ar putea pierde statutul de oraș se numără Nucet, din județul Bihor, care are mai puțin de 2.000 de locuitori. Pentru unii dintre localnici, viața de aici înseamnă liniște și familiaritate.

Doamna Lenuț, în vârstă de 66 de ani, locuiește în Nucet de peste trei decenii și spune că este mulțumită de condițiile din oraș. Încălzirea locuinței cu lemne o costă aproximativ 2.500 de lei pe iarnă.

Alți locuitori se plâng însă de taxe și de costul vieții, dar și de faptul că localitatea nu oferă, în opinia lor, condiții specifice unui oraș. Pe străzi, gâștele și alte animale fac parte din peisajul cotidian.

Nucet se confruntă cu o situație contradictorie: numărul redus de locuitori ar putea duce la transformarea localității în comună sau la unirea ei cu un alt oraș, însă în ultimii patru ani primăria ar fi atras 65 de milioane de euro. În localitate au fost modernizate grădinița, școala și spitalul de psihiatrie. Administrația mai are în grijă un sat de vacanță și un domeniu schiabil, dotat cu telescaun.

Reprezentanții primăriei spun că vor aștepta decizia legiuitorului și că vor susține varianta considerată cea mai potrivită pentru comunitate. Ei afirmă că nu se opun, în principiu, comasării, dar atrag atenția asupra serviciilor și obiectivelor pe care localitatea le administrează.

Reorganizarea ar putea afecta și județele. Unul dintre proiecte propune o hartă cu 12 regiuni, în timp ce planul PSD ar avea în vedere 15 zone, după modelul împărțirii curților de apel.

În ambele variante, mai multe consilii județene și alte instituții ar putea dispărea. Regiunea Banatului ar urma să cuprindă trei sau patru județe, iar sudul Moldovei și nordul Munteniei ar putea forma o singură unitate administrativ-teritorială.

O altă variantă discutată presupune unirea județelor Galați și Brăila. Părerile localnicilor sunt împărțite: unii consideră că reorganizarea ar putea fi benefică din punct de vedere economic, în timp ce alții se tem că orașele lor ar putea ajunge să fie tratate ca localități mai mici.

În urma reorganizării, între 15.000 și 18.000 de aleși locali — primari, consilieri locali și consilieri județeni — ar putea dispărea. Potrivit planurilor prezentate, serviciile publice locale ar urma însă să rămână în comunități. Deocamdată, propunerile sunt în discuție, iar forma finală a reformei nu a fost stabilită.