Majoritatea adăposturilor anti-aeriene sunt vechi, degradate sau pur și simplu inutilizabile, iar capacitatea de protecție a românilor este extrem de redusă, in cazul unui atac aerian.
Buncăre nefuncționale- doar 1 din 20 de români, la adăpost
Potrivit unui raport oficial, doar 5% din populație, adică unul din 20 de români, ar avea acces la un adăpost funcțional în caz de pericol.
Diferențele între județe sunt majore. Bucureștiul și județul Ilfov dispun de peste 580 de buncăre, în timp ce județul Giurgiu are doar trei, iar în Neamț există un singur adăpost, despre care puțini oameni știu.
Citește și: VIDEO Franța extinde descurajarea nucleară: implicații strategice pentru România și securitatea regională
Capacitatea totală de adăpostire în caz de atac aerian este de doar 3,21%, adică aproximativ 611.922
La nivel local, situația este la fel de dificilă. De exemplu, la Ploiești, primăria încearcă de doi ani să obțină fonduri pentru reabilitarea adăposturilor, iar unele asociații au reușit să repare câteva astfel de spații din surse proprii. Totuși, finanțarea guvernamentală întârzie să apară.
Există și excepții, cum este un adăpost din sectorul 2 al Capitalei, care dispune de sisteme moderne de filtroventilație și supape automate de aerisire, menite să blocheze intrarea gazelor toxice în caz de contaminare exterioară.
În total, în România există 5.072 de adăposturi publice și private pentru situații de urgență, însă majoritatea nu oferă condițiile necesare pentru protecția reală a populației. Situația critică a adăposturilor civile ridică semne serioase de întrebare privind pregătirea țării în fața unor situații de criză majore. Autoritățile și comunitățile locale trebuie să acționeze urgent pentru a remedia aceste deficiențe și a asigura siguranța cetățenilor.