Mai sunt doar 17 zile până când România ar putea pierde aproape un sfert de miliard de euro din fondurile europene, dacă nu finalizează reforma pensiilor speciale ale magistraților. Termenul limită este 28 noiembrie, iar discuțiile între actorii principali continuă, însă tensiunile și disputele par să blocheze progresul.

Controversele au escaladat după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut declarații criticate dur de magistrați. Aceștia au amenințat cu plângeri penale, acuzând-o de manipulare și atacuri nejustificate. Vicepremierul a atras atenția că banii pentru pensiile speciale provin din bugetul public, afectând astfel alte domenii vitale, precum alimentația copiilor sau dotarea spitalelor cu medicamente.

Citește și: VIDEO Reforma pensiilor speciale ale magistraților. O misiune dificilă cu termen limită de 18 zile

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat ferm, amenințând și el cu plângeri penale și acuzând manipularea opiniei publice.

În același timp, critici au venit și din partea unor reprezentanți ai administrației de la Cotroceni, care au considerat reacțiile exagerate. Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a declarat că o opinie exprimată nu poate constitui o faptă penală și a calificat reacția CSM drept disproporționată.

Negocieri tensionate privind reforma pensiilor

Scandalul a izbucnit chiar la începutul negocierilor privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Principalele puncte de dispută sunt perioada de tranziție până la pensionarea la vârsta de 65 de ani și cuantumul pensiilor. Guvernul a propus ca pensia să fie de 70% din venitul net, un procent maxim în comparație cu alte țări europene, unde aceasta variază între 60% și 70%.

„Noi am zis hai să mergem la maxim, să fim... primii în ceva, nu ultimii”, a declarat un oficial guvernamental, însă această propunere nu a fost primită cu entuziasm de toate părțile implicate.

Liderii coaliției de guvernare s-au reunit recent la Cotroceni pentru a discuta situația, iar întâlniri suplimentare sunt programate alături de reprezentanții Ministerului Justiției, CSM și ai

Curții de Casație și Justiție. Toate părțile sunt conștiente de importanța finalizării reformei până la termenul limită pentru a evita pierderea fondurilor europene.