Într-un moment crucial pentru soarta războiului care durează de peste trei ani și jumătate la granițele României, Casa Albă a devenit scena unor negocieri intense între președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, și fostul președinte american Donald Trump. Întâlnirea, așteptată cu mare interes, are loc după ce liderul de la Kiev s-a întâlnit anterior cu cei șapte lideri europeni prezenți la Marele Summit, care ar putea influența decisiv evoluția conflictului.

Citește și: VIDEO Cine sunt liderii europeni care l-au însoțit pe Zelenski la Casa Albă?

Diplomația britanică l-a consiliat pe Zelenski să adopte o ținută formală și să manifeste o atitudine mai conciliantă față de Trump, după eșecul negocierilor din februarie. Înainte de începerea discuțiilor, Donald Trump și-a exprimat încrederea în capacitatea sa de a încheia conflicte, amintind că a finalizat șase războaie în doar șase luni de mandat.

În paralel, tensiunile de pe teren nu au scăzut. Un atac masiv cu drone în Harkov a ucis șapte persoane, printre care un copil de 2 ani și un adolescent de 16, și a rănit alte 20, cu doar câteva ore înainte de întâlnirea de la Casa Albă. Vladimir Putin a fost ferm în poziția sa: nu va accepta o încetare a focului până la semnarea unui tratat de pace, ceea ce menține conflictul activ și complică negocierile.

Provocările negocierilor și pozițiile liderilor

Presiunea asupra lui Zelenski este enormă, fiind pus în fața unei decizii aproape imposibile: cedarea unor teritorii și renunțarea la aderarea la NATO, condiții impuse de Rusia pentru pace. Istoricul Mihai Manea subliniază două motive pentru care liderul ucrainean nu va ceda: tradiția rusă a referendumurilor regizate în regiuni precum Crimeea, Luhansk și Donbass, și faptul că Constituția Ucrainei nu permite modificarea granițelor teritoriale.

Harta Ucrainei din 1991 arată clar că Crimeea și Donbass fac parte din teritoriul său recunoscut internațional, inclusiv de Rusia, până la anexarea ilegală a Crimeei în 2014. Renunțarea la aceste regiuni ar slăbi suveranitatea Ucrainei, ar priva țara de resurse importante și i-ar afecta credibilitatea ca stat independent.

Comisia Europeană a reafirmat principiul fundamental al dreptului internațional: granițele unui stat nu pot fi modificate prin forță.

Cu toate acestea, în timpul zborului de întoarcere din Alaska, Trump l-a sfătuit pe Zelenski să accepte oferta Rusiei, sugerând un posibil retragere a SUA din dosarul ucrainean dacă Ucraina nu cedează.

Implicațiile pentru Europa și NATO

Această perspectivă ridică întrebarea dacă țările europene sunt pregătite să susțină Ucraina și să înlocuiască implicarea americană într-un conflict de mare intensitate cu Rusia. Șeful NATO, Mark Rutte, a discutat posibilitatea ca comunitatea internațională să recunoască controlul Rusiei asupra Crimeei și Donbass, fără a modifica însă statutul juridic al acestor teritorii în Constituția

Ucrainei.

Dacă negocierile de la Casa Albă vor avea succes, este posibil să se organizeze un summit trilateral între Zelenski, Putin și Trump, cu locația în Europa. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a propus Roma, iar președintele Franței a sugerat Geneva. Zelenski și Trump par să prefere Roma, în special Vaticanul, în timp ce Putin ar opta pentru Geneva.