În ajunul Bobotezei, tradițiile vechi de peste 150 de ani continuă să fie respectate cu sfințenie în mai multe zone din România, în ciuda provocărilor aduse de condițiile meteo și logistica dificilă.

Citește și: VIDEO Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită de stat. Controverse și impact asupra angajaților

 Pentru a găsi gheața suficient de groasă, aceștia au călătorit sute de kilometri până la Lacul Roșu. Crucile, considerate adevărate altare, au rolul de a proteja comunitatea de necazuri, alături de apa sfințită de Bobotează. „Facem acest obicei ca să nu moară, practic. Îl facem pentru credință, pentru religie, pentru comunitate, în toată lumea”, au declarat localnicii.

La Constanța, arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a urcat pe o schelă special construită pentru a sfinți butoaiele cu apă, fiecare având o capacitate de peste 1000 de litri.

Slujba de sfințire a început la ora 7 dimineața în fața catedralei, iar aghiasma mare va fi îmbuteliată în 300.000 de recipiente din plastic și distribuită credincioșilor după slujba de Bobotează. Înaltpreasfinția Sa a continuat apoi la Hârșova, unde a oficiat o slujbă similară și a aruncat trei cruci în Dunăre, care au fost recuperate de tineri curajoși.

La Galați, după slujba de Sfințire a Apei, voluntarii, inclusiv copii, au umplut sticle cu aghiasmă pentru cei care nu pot ajunge la biserică.

„Este o sărbătoare a bucuriei, o sărbătoare a Sfințirii”, au spus aceștia. Din cauza temperaturilor mai ridicate care nu au permis înghețarea Dunării, tradiția crucii de gheață a fost adaptată: în loc să fie decupată din râu, crucea a fost realizată într-un depozit frigorific, la minus 20 de grade. Crucile au o înălțime de 1,5 metri și o greutate de 45 kg, păstrând astfel simbolul vechi al sărbătorii.