Gustul autentic, textura fină și aspectul variat al vinetelor autohtone le transformă dintr-o simplă legumă de grădină într-un potențial produs de succes pe piețele arabe. Specialiștii băncii de resurse genetice vegetale din Buzău, care administrează una dintre cele mai mari colecții de soiuri de vinete din Europa, cu peste o mie de varietăți, susțin această idee. 

Citește și: VIDEO Canicula provoacă recorduri de consum energetic și pene de curent în România

Printre acestea se numără soiuri rare, omologate în România, precum Danubius, Romanița și Iarina, recunoscute pentru culoarea verde deschis, rezistența și calitățile lor gastronomice. Un alt soi valoros este „Black Beauty” (Frumoasa Neagră), unul dintre cele mai vechi și productive soiuri cultivate în țară, cu fructe mari și gust deosebit.

George, un tânăr fermier din apropiere de Buzău, cultivă în grădina sa vinete dintr-un soi vechi moștenit din familie.

Deși cultura nu este dificilă și plantele sunt ușor de întreținut, lipsa unei piețe de desfacere îl împiedică să extindă producția. Până atunci, vinetele gustoase sunt folosite doar pentru consum propriu.

Cercetătorii confirmă că vinetele românești pot fi introduse cu succes pe piețele externe, inclusiv în statele arabe, unde preparatele pe bază de vinete sunt extrem de populare. În Israel, de exemplu, baba ganoush, un preparat din vinete coapte, frecate cu tahini, iaurt gras și presărate cu zatar, este un fel tradițional.

În Libia și Siria, mutabalul, o variantă similară, include iaurt de capră, tahini, usturoi și lămâie.

În România, vinetele sunt folosite în mod tradițional în salată de vinete, zacuscă, ghiveci sau în variante pane, însă bucătarii cu experiență internațională consideră că potențialul lor culinar este mult mai mare. Această legumă versatilă poate fi integrată în numeroase alte preparate, așa cum se întâmplă în bucătăriile din Orientul Mijlociu.

Potrivit datelor Comisiei Europene, România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană la producția de vinete, ceea ce indică un potențial important pentru dezvoltarea acestei culturi la nivel național și pentru extinderea exporturilor.

Astfel, vinetele românești, cu gustul lor autentic și soiurile rare, ar putea deveni un nou punct forte al agriculturii românești, aducând beneficii fermierilor locali și promovând tradițiile culinare autohtone pe piețele internaționale.