În tradiția populară românească, dar și în alte culturi europene, ultima zi a anului este marcată de obiceiuri menite să aducă noroc, sănătate și prosperitate în anul care urmează.
În multe zone din România, dimineața zilei de 31 decembrie este dedicată curățeniei generale.
Un obicei răspândit este pregătirea mesei festive încă din cursul zilei. Mâncărurile au adesea rol simbolic: peștele este asociat cu progresul și norocul, deoarece „alunecă” ușor prin apă, iar carnea de porc reprezintă belșugul.
Oamenii acordă atenție vestimentației
Tot pe 31 decembrie, oamenii acordă atenție deosebită vestimentației. Se spune că hainele noi sau curate aduc începuturi bune, iar purtarea culorilor deschise sau a accesoriilor roșii este asociată cu protecția și energia pozitivă.
Pe parcursul zilei, în satele românești încă se păstrează tradiția colindelor și a urăturilor. Cetele de urători merg din casă în casă, rostind texte care simbolizează belșugul, rodnicia și sănătatea. Sunetele de clopoței, bice și tobe au rolul de a alunga spiritele rele și de a curăța simbolic spațiul pentru noul an.
Seara de 31 decembrie este, pentru mulți, un moment de bilanț. Oamenii își amintesc realizările și greșelile anului care se încheie și își fac planuri pentru viitor. Tradiția spune că este bine să eviți certurile, lacrimile și gândurile negative, deoarece acestea pot influența starea generală a anului următor.
La miezul nopții, obiceiurile diferă de la o regiune la alta. Unii deschid ușa sau fereastra pentru a „lăsa anul vechi să plece”, alții ciocnesc un pahar de șampanie pentru noroc. Există și credința că primul lucru pe care îl faci după ora 00:00 poate da tonul întregului an, motiv pentru care mulți aleg să fie alături de cei dragi.
Deși multe dintre aceste obiceiuri sunt respectate mai mult din tradiție decât din convingere, ele continuă să ofere un sentiment de continuitate și speranță. Pentru mulți români, ziua de 31 decembrie rămâne nu doar o sărbătoare, ci și un moment simbolic de reînnoire și reflecție.