Nu aduc trei luni de dezbateri ce poate aduce o singură zi. Guvernul s-a răzgândit în privința limitării plăților cash și nu va mai schimba nimic la tranzacțiile cu bani lichizi.

Decizia este luată după valul de nemulțumiri venit de la români, deși legea este adoptată și doar normele de aplicare mai trebuiau să intre în vigoare din 11 noiembrie. Cei mai revoltați de noile măsuri erau chiar micii întreprinzători, puși pe drumuri de către bănci.

Unii dintre ei erau gata să renunțe la afaceri din cauza poverilor fiscale.

Un val de revoltă și multe teorii ale conspirației a generat măsura de limitare a plăților cash. După 11 noiembrie, când ar fi intrat în vigoare, toți cei care aveau de făcut o plată mai mare trebuiau să bată drumul până la bancă. Acolo se loveau de alte taxe, comisioanele aplicate de bănci.

„Sigur că trebuia să alocăm o persoană, managerul de locație în speță, ar fi trebuit să aibă card la bancă, iar în fiecare seară după închidere, sau a doua zi de dimineață, să meargă la bancă să depună banii”, spune un antreprenor.

Strigătele de nemulțumire ale unor români au fost auzite și de Guvern

Și așa împovărați de noile taxe, micii proprietari de afaceri au spus răspicat că noile măsuri ale statului de limitare a plăților cu numerar i-ar fi

pus în dificultate.

„În momentul de față trebuie să plătim în plus taxa pe asigurări sociale de 10% și în plus va trebui să găsim soluții astfel încât să depunem absolut toate încasările în numerar la bancă”, mai explică acesta.

Unii întreprinzători se gândeau chiar să renunțe la propriile afaceri. Strigătele de nemulțumiri au fost auzite și de Guvern. În Coaliție s-a luat decizia de a se renunța la implementarea noilor plafoane, atât pentru persoanele fizice cât și juridice.

Cu alte cuvinte, Guvernul a dat înapoi, cu două excepții: plafonul de casă, adică totalul banilor care pot fi deținuți în cash, va fi de 50 de mii de lei, iar avansul, spre decontare, o mie de lei pe zi.

Peste noapte, Coaliția a decis practic că ar fi nevoie să se revină la vechea lege.

„Cred că s-au răzgândit pentru că o mare parte din populație, nu neapărat că nu sunt impactați de aceste plafoane, dar pur și simplu li se pare că li se îngrădește libertatea.

Bineînțeles că ar trebui să ai libertatea să poți să-ți plătești un frigider care costă 5500 de lei cash sau un televizor sau un laptop care costă 6000 de lei să poți să ți-l plătești cash”, spune Andrei Perianu, analist economic.

Citește și: Impozitarea bacșișului, un eșec. Ospătarii spun că măsura luată de Guvern le-a adus mai mult pierderi: „Sunt mulți care nu mai lasă”

Ca răspuns la noile măsuri din pachetul fiscal, unele bănci deja anunțaseră comisioane mai mari de la întâi ianuarie, un gest de lăcomie, după cum l-a caracterizat premierul, care a chemat luni de urgență reprezentanții băncilor la discuții. Astfel s-a ajuns la un nou acord: niciun comision nu va fi majorat. Schimbarea era așteptată chiar și de parlamentarii din coaliția de guvernare, care au depus un proiect de lege prin care să se revină la plafoanele de plată inițiale.

„Plafon într-adevăr, dar plafonul era totuși mai agreabil, adică 50 de mii de lei între persoanele fizice, 10 mii de lei între societățile private, ceea ce undeva este firesc. Nimeni nu a spus că nu trebuie să existe. Și noi vrem să luptăm împotriva evaziunii fiscale, dar nu poți să arunci cu noroi împotriva tuturor și să pornești de la prezumția că toată lumea fură”, spune Adrian Cozma, deputat PNL.

La primele ore ale zilei, la Senat au fost convocați oameni de afaceri. Li s-a cerut sfatul pentru ieșirea din haosul fiscal.

„Este un lucru normal ca plățile cu cardul să fie în creștere și ele sunt în creștere, numai că forțarea acestei creșteri peste noapte nu se poate face”, a concluzionat omul de afaceri Dan Șucu.

Pachetul de măsuri fiscale va fi modificat în prima ședință de Guvern și limitele de plată vor fi aduse la nivelul inițial. Toate schimbările au fost propuse de ANAF și de Ministerul Finanțelor, potrivit premierului.