Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai cunoscuți și venerați sfinți din calendarul ortodox, sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie, fiind sărbătoare cu cruce roșie. Anul acesta, sărbătoarea pică într-o zi de joi. Peste un milion de români poartă numele acestui sfânt și își sărbătoresc onomastica în această zi.

Citește și: Miercurea Mare: Ce denie se citește în această zi din Săptămâna Mare?

Potrivit calendarului popular, sărbătoarea Sfântului Gheorghe avea dedicată 3 zile: 22 aprilie, ajunul sărbătorii, 23 aprilie, sărbătoarea în sine și 24 aprilie, când este sărbătorit calul Sfântului. În tradiția populară, Sfântul Gheorghe este cunoscut sub și sub numele de San-George. El este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor si al oilor.

Cine a fost Sfântul Gheorghe? Iată ce poveste de viață a avut

Sfântul Gheorghe a avut o poveste de viață impresionantă, care îl face demn de venerarea și respectul care îi se aduc chiar și în zilele noastre. Sfântul Gheorghe s-a născut in Capadocia, din părinți creștini. A trăit in vremea împăratului Diocletian (sec. al IV-lea), iar datorita vitejiei si victoriilor sale, el ajunge conducător de armata. Imaginea Sfântului Gheorghe a rămas în amintirea creștinilor drept un model de curaj în lupta cu diavolul.

Sfântul Gheorghe a fost un general roman de origine greacă și un creștin devotat care a refuzat să renunțe la credința sa în Hristos, în ciuda campaniei brutale a împăratului Dioclețian, desfășurată împotriva creștinilor. După ce și-a mărturisit credința public, Sfântul Gheorghe a fost supus mai multor torturi și încercări, iar în cele din urmă a fost decapitat la data de 23 aprilie, de unde a și rămas ziua sa de prăznuire.

Acest sfânt este venerat ca un simbol al curajului și al jertfei pentru credință, motiv pentru care este adesea reprezentat în icoane ca un luptător înarmat, care învinge un balaur.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Gheorghe 2024

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri, pe care românii încă le respectă și în ziua de astăzi, este legat de împodobirea caselor și a clădirilor din curte.

Se folosesc flori și crengi de copaci, simboluri ale renașterii. În Muntenia, casele se împodobesc cu crengi de tufan sau de păr. În Transilvania se agață rugi verzi sau leuștean. În zona Banatului se folosesc frunze de fag sau gorun, iar toate aceste plante au rolul de a alunga spiritele rele din gospodării.

În unele zone ale țării, de Sfântul Gheorghe, bărbații pun ramuri verzi la stâlpii porților, la ferestre, uși, dar și la mormintele celor dragi, pentru a se feri de duhuri rele.

Se spune că, atunci când broaștele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru, Sfântul Dumitru, și deschide porțile naturii.

Citește și: Pe ce dată sunt Sfinții Petru și Pavel în 2024. Sărbătoarea are loc după 5 zile de post

O veche tradiție spune că cine se scaldă de Sfântul Gheorghe înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, va avea noroc tot anul și va fi păzit de rele.

Gunoiul care este adunat în ziua de Sf. Gheorghe este bine să fie pus la rădăcina pomilor, deoarece aceștia vor rodi mai bine.

În ziua de Sfântul Gheorghe se adună de pe câmp plantele medicinale și se păstrează de-a lungul anului.

Tot in dimineața zilei de 23 aprilie, fetele mergeau în pădure pentru a culege mătrăguna si năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streașina, în speranța că își vor găsi soți bogați. 

Tradiția mai spune că, dacă în această zi fetele mari priveau într-o găleată cu apă la miezul nopții, în ajunul Sfântului Gheorghe, acestea își puteau vedea ursitul.

Sablatoarea Sfântului Gheorghe nu este una ideală pentru cei somnoroși. Se spune că cine doarme pe 23 aprilie ia somnul mieilor și va rămâne tot anul somnoros.

Urzicatul era un alt obicei practicat de această sărbătoare. Se spune că cine este urzicat în această zi va fi harnic, ager și sănătos toată vara.