De săptămâni întregi, liderii partidelor aflate la putere fac naveta între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni, încercând să ajungă la un consens privind concedierile din sectorul public, o măsură esențială pentru reducerea deficitului bugetar.

Citește și: VIDEO Speranță pentru păgubiții Nordis. Un dezvoltator imobiliar vrea să finalizeze blocurile din Mamaia și Brașov

Criza concedierilor și amenințările cu demisia premierului

Discuțiile tensionate au culminat cu amenințări din partea premierului Ilie Bolojan că își va da demisia, în condițiile în care nu se ajunge la un acord privind restructurarea administrației publice. Singurul care reușește să mențină dialogul este președintele Nicușor Dani, care a convocat o întâlnire la Cotroceni cu liderii coaliției. După aproape trei ore de negocieri, s-a ajuns la o concesie: liderii s-au angajat să gestioneze diferențele prin dialog și responsabilitate, iar coaliția va continua activitatea în formula actuală, cu obiectivul implementării măsurilor din programul de guvernare.

Cu toate acestea, problema concedierilor rămâne o piatră de încercare pentru guvern. O nouă rundă de negocieri a avut loc la Palatul Victoria, unde tensiunile au fost vizibile, iar premierul a rămas cu demisia „pe masă”. Liderii partidelor au discutat intens, însă fără un rezultat concret, iar amânarea deciziei riscă să adâncească deficitul bugetar și să crească povara fiscală asupra populației.

Presiuni din partea mediului de afaceri și necesitatea reformelor

Reprezentanții mediului de afaceri cer o restructurare urgentă a instituțiilor statului, subliniind că multe dintre acestea sunt ineficiente și inutile. „Nu am intrat într-un consiliu județean decât să beau cafeaua”, a declarat un reprezentant, evidențiind lipsa de utilitate a unor structuri administrative. Propunerea de eliminare a 10% din posturile din administrația locală a fost discutată, dar nu a fost concretizată.

În ultimele luni, guvernul a introdus o serie de schimbări fiscale, inclusiv taxe noi, impozite majorate și creșterea TVA-ului, însă acestea nu sunt suficiente pentru redresarea economică, după cum avertizează guvernatorul Băncii

Naționale. Ajustarea fiscal-bugetară este o prioritate, însă dimensiunea acesteia este una semnificativă, iar ținta de deficit pentru 2025, stabilită inițial la 7%, pare imposibil de atins fără tăieri drastice de cheltuieli.

Datele Ministerului de Finanțe arată că deficitul bugetar în primele șapte luni ale anului 2025 a ajuns la 4% din produsul intern brut, iar la finalul anului trecut deficitul a depășit 9%, mult peste estimările inițiale.

Cheltuielile exagerate, inclusiv creșterea pensiilor și salariilor, achizițiile scumpe de mașini și telefoane, precum și costurile ridicate cu sediile închiriate, au contribuit la această situație.