România a început să facă angajări în armată dar, din cele 5000 de posturi de soldat profesionist scoate la scoase la concurs, nici jumătate nu s-au ocupat. Mulți candidați nu au reușit să treacă de proba fizică sau de cea psihologică. Ministerul Apărării anunța la începutul anului că vrea să mărească efectivele la 20 de mii de militari, având în vedere evoluțiile complicate de la granițe. Războiul ruso-ucrainean și nu numai au determinat statele Uniunii Europene să-și anunțe intenția de mărire a efectivelor armate.
„Înrolarea în armată este o preocupare majoră a statelor europene. Germania, Franța, Polonia sunt câteva exemple dintre țările care vor să-și extindă forțele militare. Până la finalul acestui an, efectivele acestor state urmează să treacă de 200 de mii. Chiar și Suedia, care tocmai a aderat la NATO, are ca obiectiv de recrutare aproape o sută de mii de militari. Și România a vrut să angajeze în perioada februarie-aprilie 5000 de militari.
Practic tinerii, chiar dacă sunt plătiți bine, nu vor să lupte în războaie. De exemplu, în Olanda, la întrebarea: „ați fi dispus să luptați pentru țara dumneavoastră?”, șase din zece tineri au răspuns negativ. De conflictele armate fug și tinerii din Germania, Italia și Japonia, țări care au pierdut cel de-Al Doilea Război Mondial. Tinerii nu se înghesuie să lupte pentru națiune nici în Spania și Portugalia, state cu istoric de dictatură militară. În schimb, în Iran și Coreea de Nord, efectivele militare s-au dublat. În țările armate puternice, cu excepția Statelor Unite și a Marii Britanii, armata este obligatorie”, a explicat Georgiana Grimm, reporter Kanal D.
