Credincioșii ortodocși se află începând de luni, 11 martie 2024, în Săptămâna Albă. Aceasta reprezintă ultima săptămână înainte de Postul Paștelui, care începe pe 18 martie. Săptămâna Albă, adică cele șapte zile până la Lăsata Secului, este cunoscută și drept Săptămâna brânzei sau a untului.

Citește și: Zile cu dezlegare la pește, ulei și vin în Postul Paștelui 2024! Este cel mai lung și restrictiv post din an

Postul Paștelui este o perioadă de 40 de zile marcată de renunțarea la alimentele de origine animală, iar înainte de Postul Mare are loc și o perioadă de trecere, numită Săptămâna Albă. Astfel, în perioada 11- 17 martie 2024, credincioșii nu mai consuma carne, iar in zilele de miercuri si vineri se face dezlegare la oua, lapte, brânză și pește. Denumirea de „Săptămâna Albă” provine chiar de la alimentele tocmai enumerate, permise în zilele stabilite de Biserică.

Săptămâna Alba amintește de viețuirea primilor oameni în Rai, când ei nu consumau carne. Astfel, această săptămână ne cheamă la reașezarea în starea paradisiacă din care am căzut. După această săptămână, pe 18 martie începe Postul Paștelui 2024. Acesta se va termina pe 4 mai, Paștele Ortodox fiind sărbătorit pe 5 mai 2024. În continuarea articolului urmează să aflați care sunt cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri pe care trebuie să le respectați în Săptămâna Albă! 

Tradiții și Obiceiuri de Săptămâna Albă 2024

În zilele de miercuri si vineri din „Săptămâna Albă” nu se săvârșește Sfânta Liturghie, cele doua zile sunt aliturgice. Zilele aliturgice variază de la cinci la șapte ca număr, in cadrul unui an bisericesc. Totdeauna zilele de miercuri si vineri din Săptămâna Alba sunt aliturgice.

Săptămâna Albă este perioada care face trecerea spre cel mai aspru și cel mai lung post din an, cel al Paștelui. Credincioșilor le este recomandat să facă treptat trecerea spre

produsele de origine vegetală. Oamenii care țin post nu mănâncă deloc carne, iar singurele produse de origine animală permise în această săptămână sunt lactatele și ouăle.

Pe lângă faptul că nu se consumă carne, mai există și alte interdicții. Tradiția populară spune că nu este bine să faci baie sau să speli haine în ziua de marți. De asemenea, în tradiția populară se crede că femeile nu trebuie să se spele pe cap în Miercurea Albă, pentru a nu albi prematur.

Totodată, în aceste zile nu se toarce. Se spune că femeile care încalcă această regulă vor aduce ghinion asupra bărbaților lor, care se pot răni la muncă.

Ultima zi din Săptămâna Albă este numită “Duminica izgonirii lui Adam din Rai”, fiind din bătrâni și drept “Duminica Iertării”. La slujba Vecerniei, credincioșii își cer iertare unul altuia pentru a începe postul împacați.

În tradiția populară se păstrează încă obiceiul “Iertăciunii” când copiii, unii ajunși la vârsta senectuții, dar norocoși că mai au în viață măcar unul dintre părinți, merg, le sărută mâna, rugându-i să-i ierte pentru greșelile pe care le-au săvârșit.

De asemenea, credincioșii nu mai au voie să facă nunți. Potrivit calendarului creștin-ortodox, din Duminica în care se lasă sec de carne nu se mai fac nunți, care sunt interzise și de-a lungul Postului Mare.

Surse: crestinortodox.ro, realitatea.md