Premierul României, Ilie Bolojan, a convocat recent magistrații la o rundă de consultări pe tema pensiilor speciale, însă întâlnirea s-a încheiat cu un val de nemulțumiri și revolte din partea acestora. Discuțiile, descrise drept formale și politicoase, nu au adus nicio schimbare concretă, iar magistrații au părăsit întâlnirea fără intenția de a renunța la privilegiile financiare de care beneficiază.

Citește și: VIDEO Revolta românilor față de pensiile speciale. Peste 90.000 de semnături pentru un referendum național

Bogdan Pârlog, prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar București și președintele asociației Inițiativa pentru Justiție, a oferit un feedback dur după vizita la Palatul Victoria. Potrivit acestuia, întâlnirea a fost doar o formalitate menită să bifeze consultarea magistraților, fără vreo intenție reală de reformă. „Fiecare ne-am expus punctul de vedere, ne-am salutat politicos și am plecat”, a declarat Pârlog, subliniind că proiectul propus nu rezolvă absolut nimic și reprezintă doar o diversiune pentru a crea impresia că

se acționează.

Critici dure vin însă și dinspre activitatea lui Bogdan Pârlog, care, deși susține pensiile speciale, este și procurorul cu cele mai multe sancțiuni disciplinare – 20 la număr. În urma unui control din luna iulie, procurorul general al României a cerut revocarea sa din funcție, evidențiind un management defectuos, un volum uriaș de dosare cu soluții puține și o neîncredere generalizată în instituția pe care o conduce. Mai grav, Pârlog a fost sancționat pentru nerespectarea repetată a ordinelor superiorilor săi, iar cazul său este în prezent în atenția Inspecției Judiciare.

În contextul acestei situații, cetățenii exprimă o opinie clară: pensiile speciale ar trebui să fie proporționale cu calitatea actului de justiție. Mulți consideră că aceste pensii, pe lângă faptul că sunt mari, sunt și inutile, mai ales în condițiile în care magistrații nu își fac treaba corespunzător, iar dosarele rămân nesoluționate ani de zile.

„De ce să le mai păstrăm?”, se întreabă publicul larg, care cere o reformă reală și aplicată.

În anul 2024, pensiile speciale au reprezentat aproximativ 1% din PIB, adică în jur de 15 miliarde de lei. Proiectul aflat în dezbatere publică propune creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, cu o vechime minimă de 35 de ani în breaslă, și reducerea pensiilor speciale la 70% din salariul net al ultimei luni de activitate. În prezent, multe dintre aceste pensii depășesc salariile actuale ale magistraților. Totuși, o excepție notabilă o reprezintă judecătorii Curții Constituționale, care încasează cele mai mari pensii speciale, unele ajungând chiar la aproape 70.000 de lei lunar.

Specialiștii estimează că aplicarea acestor măsuri ar putea aduce la bugetul de stat aproximativ 10 miliarde de lei anual, o sumă semnificativă care ar putea fi redirecționată către alte nevoi publice.