Zeci de oameni s-au trezit cu datorii la bănci și IFN-uri, după ce buletinele lor au fost folosite fără ca ei să știe. Membrii unei rețele au luat credite doar cu buletinul în valoare totală de peste un milion de lei.

Indivizii au folosit cărți de identitate reale, dar și unele false. Polițiștii au descins miercuri în mai multe județe din țară pentru a ajunge la toți membrii grupării.

Timp de patru luni, zece indivizi au adunat o sumă importantă, aproape un milion 100 de mii de lei. Au încheiat 233 de credite online, folosind 73 de cărți de identitate reale și 160 false. 73 de oameni s-au trezit datori fără să știe. Membrii grupării nu s-au lăcomit, spun polițiștii, pentru a nu atrage atenția asupra lor. În medie, fiecare credit era de aproximativ 4600 de lei.

Miercuri au avut loc 14 percheziții în Timiș, Dâmbovița, Brașov, Gorj, Mehedinți, Ilfov și în Capitală. Acuzațiile sunt grave.

„Dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals”, a declarat Alexandra Petrovici, purtător de cuvânt IPJ Timiș.

Cum pot pune infractorii mâna pe datele noastre personale și pe cărțile de identitate?

„Mulți dintre noi au pus cel puțin o dată un anunț de vânzare pe internet, a unui telefon, a unei biciclete sau poate a unui laptop. Dacă cumpărătorul vă cere buletinul pentru a finaliza tranzacția, trebuie să știți că este o capcană. Este suficient să îi comunicați contul bancar și numele titularului pentru a vă vira banii. O altă metodă prin care putem fi înșelați este aceea prin care primim un email de la o instituție a statului sau de la o firmă.

Înainte de a trimite datele personale, trebuie să verificăm cu atenție dacă destinatarul este real sau nu”, a transmis Iulia Dumitrașcu, corespondent Kanal D.

În alte cazuri, datele personale pot fi cerute pe stradă sub un motiv inventat.

„Pe site-urile care sunt autorizate se poate verifica că au securitate”, „Depinde pentru ce(n.red. sunt solicitate datele personale), dacă e ceva în ce sunt implicat, atunci da, dacă din senin cere cineva necunoscut, un străin, ți pare suspect”, „La străini n-am de ce să dau datele mele”

, spun românii.

De multe ori infractorii mizează pe graba sau pe neatenția celor pe care încearcă să-i păcălească.