Deșertificarea amenință suprafețe din ce în ce mai mari de teren agricol din țara noastră, iar fenomenul pare de neoprit. Semnele dezastrului sunt mai evidente ca niciodată, mai ales în zona de câmpie a Buzăului. Brazele răscolite de pluguri formează peisaje dezolante din cauza bolovanilor uriași, iar furoaiele de praf ca niște mici tornade apar frecvent la suprafața pământului și spulberă stratul de sol fertil. „Deci ai impresia că ești pe altă planetă, văzând ce se întâmplă în agricultura românească, nu știu, n-avem cuvinte, nu avem cuvinte să ne exprimăm ce se întâmplă”.

Citește și: Seceta mănâncă pământul și agricultura! Un fermier din Constanța a fost nevoit să își vândă aproape toate vacile: „N-am văzut așa ceva niciodată”

Georgian Calotă a asemănat greu și rapiță pe zeci de hectare în câmpia Râmnicului. Terenul a rămas negru din cauza secetei, deși acum trebuia să fie deja verde și abia dacă poate fi arat. Brazdele răscolite acolo unde cât de cât a pătruns plugul formează peisaje dezolante din cauza bolovanilor uriaș de sute de kilograme.

„Bolovani de dimensiune a unui butoi de două sute de litri. Deci, ceva neîntâlnit. Asta cred că are două sute de kilograme”, a mai spus bărbatul.

O altă anomalie sunt vârtejurile ce se formează din cauza diferenței de temperatură dintre sol și aer. „Pământul e rece. Dacă răscolim un pic în pământ acum, deasupra 5-6 centimetri e cald și jos îți îngheață mâna”. Este foarte dăunător, spune fermierul, pentru că astfel de curenții spulberă praful și îl mută dintr-un loc în altul. În timp, rămâne un strat mai puțin fertil și foarte tare.

Fermierii români spun că semnele dezastrului sunt mai evidente ca niciodată, mai ales în zona de câmpie a Buzăului [Sursa: Captură NEWSTIME]

Specialiștii spun că există semne clare ale deșertificării 

Însămânțările de toamnă se fac în praf, iar câmpul pe care tractoarele au intrat la semănat pare mai degrabă un deșert. „Am săpat cu un utilaj la un metru șaizeci și nu există apă. Nu există și săpătura s-a făcut în condiții de teren arabil, dar foarte, foarte tare, foarte dur”, a declarat Constantin Florea, fermier.

„Suntem în tricou, foarte cald, exagerat de cald. Sunt peste treizeci de grade afară, în luna octombrie, sfârșitul lui octombrie, unde acuma deja trebuia să ne pregătim de iarnă, ne așteptam la zăpadă, acuma ne facem plajă”, a spus Georgian Calotă.

Specialiștii spun că acestea sunt semnele clare ale deșertificării, care va apărea în câțiva ani. „Deșertificarea poate fi definită ca procesul natural prin care solul fie își pierde proprietățile, fie se degradează din cauza fenomenelor naturale principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației, care este determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta, schimbările climatice, pășunatul excesiv și defrișarea”, a declarat Marinela Duță, șef Serviciu ANIF Buzău. Regiunile cele mai expuse deșertificării sunt Dobrogea, sudul Moldovei și sudul Câmpiei Române