Guvernul pune gând rău jocurilor de noroc. Cazinourile și sălile cu păcănele vor fi taxate mai mult, alcoolul va fi interzis în incintă iar companiile care operează astfel de jocuri trebuie să aibă sediul social în România.

Totodată, spațiul de publicitate pe care îl pot cumpăra firmele din industrie va fi limitat.

„E mai puternic ca o substanță interzisă. Acum vin de la jocuri, vin de la jocuri.

Mi-am lăsat telefonul la amanet. Mi-am vândut case, mi-am vândut mașini, terenuri, datorii cu dobândă peste tot. Am plecat și din țară, am muncit, am furat, tot pentru jocuri de noroc. Ne-au distrus, ne-au nenorocit. Ce pot să facă oamenii ăștia din Parlament, ceva bun, să le interzică. Să nu mai fie în București, în România”, a povestit un jucător înrăit.

Până ca jocurile de noroc să fie reglementate în Parlament, Guvernul a declarat război păcănelelor, dar nu prin închiderea lor, așa cum speră oamenii care au

pierdut tot ce aveau, ci printr-o taxare mai aspră.

„Vreau să terminăm odată cu situația în care companiile de pariuri fac miliarde în România, dar trimit tot profitul în afara țării și chiar în afara Uniunii Europene”, a spus Marcel Ciolacu.

Băuturile alcoolice vor fi strict interzise în interiorul sălilor de jocuri iar spațiul de publicitate pe care îl pot cumpăra firmele din această industrie va fi limitat.

„Realitatea ne arată că s-a depășit orice limită. Nu e normal ca industria pariurilor să aibă atâta putere. În pandemie au stat la masa Guvernului, acum amenință politicieni și concediază jurnaliști”, a mai spus premierul României.

Realitatea e însă mult mai dură de atât. Sunt zeci de mii de clienți care trăiesc într-o iluzie continuă a câștigului, ceea ce duce de multe ori la adevărate drame.

Jucător: „Pariuri mai puțin, mai mult aparate.”

Reporter Kanal D: „Dacă vă vine acum, nu știu, aveți de lucrat într-o curte ceva și vă vin niște bani, veniți cu banii aceia la păcănele?”

Jucător: „Da. Păi dacă mă duc acum, diseară mă întorc înapoi la păcănele.”

Iar pe alții, dependența i-a făcut să fure sau să își vândă lucrurile din casă, pentru dorința obsesivă de câștig.

„Dependența s-a instalat după ziua când am câștigat prima dată. Atunci nu știam ce înseamnă dependență, nici nu știam că pot să fie o dependență jocurile de noroc. Credeam că e doar de distracție și faci și tu niște bani și o să profiți de banii ăia. Tot timpul caut să mă joc, dacă nu mă joc încep să-mi tremure mâinile, să caut metode de a juca, să încep să manipulez pentru a juca, să fur.

Luăm câte un televizor și plecam la amanet. Am ajuns să dau patru televizoare la amanet, telefonul l-am amanetat, calculatorul l-am amanetat”, a povestit un tânăr dependent de jocurile de noroc.

În paralel față de proiectul adoptat de Guvern, și în Parlament se lucrează la o inițiativă prin care jocurile de noroc să fie scoase în afara localităților.

„Avem sute, poate mii de săli de jocuri în toate orașele din România. Sunt câte șapte, opt, zece în fiecare intersecție mare din marile orașe. În realitate, 98% din cei care joacă pierd și doar 2% din ei câștigă, iar aceia pierd ulterior”, a declarat Alfred Simonis, președintele Camerei Deputaților.

Proiectul a trecut de senatori și urmează să fie votat în Camera Deputaților.